Paşii spre Rai
 
 
           Ninge ca-n basme, ninge feeric...
           Cerne din clopote alb pe alei.
           Ninge neantul paşnic şi sferic, 
           Ninge din clopotul anilor mei...
                  
           Azi se preschimbă materia-n spirit...
           Trupu-mi teluric se scurge-n celest.
           Tot universul îmi pare oniric.
           Azi mai divin ca oricând te iubesc. 
         
           Iarna mi-e sfântă şi paşnic mă-nvaţă,
           Dus din poveştile anilor mei,
           Să mă topesc în biserici de gheaţă ,
           Paşii spre rai să mi-i ning pe alei …    
 
            Nu mai rămân printre gheţuri mundane.
            De-s printre sfinţi, să mă ierţi... dacă vrei... 
            De-atâta iarnă, sau din întâmplare,
            Paşii spre rai azi mi-i cern pe alei …