Drumul spre Tăcere

                                         Drumul spre Tăcere
 
 
                                         Poeme  fără de cuvânt   
                                         Mă înălţau spre goluri .
                                         Mereu spre tine lunecând,
                                         M-am prefăcut în stoluri …        
                                 
                                   Poetu-i fără adăpost ...
                                   Aşa a fost să fie ...
                                   Să-ţi scriu poeme fără rost 
                                   Şi cine să le ştie !?
 
                                          Şi se aşterne peste noi
                                          Ce blând! ... un soi de moarte...
                                          Cu plânsul nins şi ochii goi,
                                          Când sufletu-i departe…
                                   
                                  Din cartea noastră, înger blând,
                                  Mai sunt câteva fraze...
                                  Mă dor mai tare ca oricând
                                  Iubiri în metastaze …                             
                                      
                                      Aşa se lasă uneori,
                                      Albind povestea vieţii,
                                      Universalele ninsori,
                                      Când îngeri sunt poeţii ...      
                                                                                                         
 
                                                      7 februarie 2006  

Comments