Dor de îngeri
Ce
dor mi-e de îngeri ... Ce
dor de lumină,
Fereastră divină,
Spre albul pierdut. Ce
dor mi-e de oameni ... Ce
dor mi-e de tine ,
Când curge-universul
Spre-un nou început . Şi
dacă făpturi
Mai înalţă castele,
Ruine de mâine Şi
gânduri de lut, Eu
vreau să adorm doar
Sub bolţile grele Şi
paşnicu-mi vis Să
mă facă pierdut … Ce
dor mi-e de îngeri ... Ce
dor de lumină , Iar
clipele-s zile Şi
nu se mai duc . Ce
dor mi-e de oameni … Ce
dor mi-e de tine, De
sferele-nalte Din
care-am căzut .
|