Atât de nins Sunt nins precum un stejar bătrân. Nins precum un munte , Nins precum un înger . Sunt nins precum mormintele
străbunilor mei , Dar mai mult ca oricând, Mă simt nins ca un clopot Când viscol păgân parcă-mi
leagănă trupul, Iar dangătul meu bate-n
sloiuri de gheaţă Stârnind doar spaima unor
păsări, În ciuda rezonanţei unei ere
glaciare . Şi îndrăgostit de neputinţă, Ce lin îmi e somnul sub ceruri
amare …
|